Cartea Sigilată a lui Mormon

1 În rugăciune, atingând cu degetul pe cei doisprezece ucenici, Isus ne-a dat fiecăruia dintre noi făgăduința a ceea ce doream în inimile noastre; și, cu excepția noastră trei, toți ceilalți doreau să obțină un sfârșit în slujirea la care au fost chemați și ca, după ce au trăit până la veacul pe care omului îi este îngăduit să o trăiască, să poată veni curând la
Hristos, în Împărăția ta. De aceea Domnul i-a binecuvântat, pentru că ei au dorit acest lucru în inimile lor; și, după ce s-a rugat și a împărțit pâinea și vinul între cei doisprezece, Isus a învățat că această ceremonie de împărțire a pâinii și a vinului prefigurează o rânduială a Preoției Mari care a existat de la începutul timpurilor, în diferite momente de pe Pământ; ori de câte ori marea preoție a Fiului lui Dumnezeu este activă printre copiii oamenilor, începând cu profeții și apostolii Bisericii Mielului1, în amintirea înțelegerii făcute între membrii acestui înalt sinod cu Tatăl; și Fiul; și Duhul Sfânt, încă dinainte de întemeierea lumii2, cu privire la marea jertfă propusă în cer, care a fost săvârșită de Domnul nostru Iisus Hristos, spre folosul tuturor oamenilor care se pocăiesc și exercită credința în El. (1) Cartea pecetluită a lui Moise 9:1; Geneza 14:17-18 - Versiunea inspirată a JS| (2) Alma 13:5-11

 

 

 

2 Atunci Isus S-a ridicat și și-a încins coapsele cu o cârpă uscată, a luat apa pe care i-a poruncit lui Timotei să aducă într-un ulcior cu jumătate de măsură și a turnat-o în ligheanul pe care eu, Iona, l-am adus din cauza cererii Lui și: unul câte unul, El a spălat picioarele celor doisprezece, sfințindu-i1 și hirotonindu-i ca mari preoți2 ai Sfântului Ordin al lui Melhisedec, pentru a-și organiza Biserica, începând cu cetatea Bunărului, până la umplerea întregului Pământ. Apoi ne-a avertizat că atunci când consfințim și hirotonim alți mari preoți să ne ajute în lucruri referitoare la biserică, ar trebui să facem acest lucru în același mod cum a făcut-o pentru noi.

(1) Alma 5:3 | (2) Cartea pecetluită a lui Moise 9:4; D&L 88:128; 138-141; Ioan 13:3-7

 

 

 

3 Și întorcându-se către noi trei, ne-a zis: Nu vă îngrijorați de ceea ce doriți în inimile voastre; iată, știu gândurile tale și tu ai dorit același lucru pe care Ioan, iubitul meu, care m-a urmat în slujirea mea, a dorit de la mine.

 

 

 

4 De aceea, mai binecuvântați sunteți; căci nu vei gusta niciodată amărăciunea morții; dar veți trăi din generație în generație pentru a vedea toate lucrările Tatălui printre copiii
oamenilor, până când toate lucrurile se vor împlini după voia Tatălui, când voi veni în slava Mea cu puterile cerului în mijlocul poporului Meu de pe pământ. .

 

 

 

5 De aceea, nu vei suferi niciodată pedeapsa cu moartea; dar când voi veni în slava mea, vei fi schimbat, cât ai clipi, din moartea ta în nemurire; și atunci veți fi binecuvântați în împărăția Tatălui Meu, pentru că nu veți suferi durerile morții cât veți rămâne în trup; cu excepția păcatelor lumii; iar toate acestea le voi face în virtutea a ceea ce mi-ai cerut,
pentru că ai vrut să conduci sufletele oamenilor la mine câtă vreme există lumea.

 

 

 

6 Iată, de aceea veți avea o bucurie deplină și veți ședea în împărăția Tatălui Meu; da, bucuria voastră va fi deplină, așa cum bucuria pe care Mi-a dat-o Tatăl a fost deplină; și veți fi ca „EU SUNT” în inimile voastre, pentru că „EU SUNT” ca Tatăl; iar eu și Tatăl suntem una, legați de sentimentele noastre, așa cum și voi veți fi legați de numele meu; și după ce a rostit aceste cuvinte, Isus și-a pus mâinile peste noi și a plecat.

 

 

 

7 Și iată, cerurile s-au deschis înaintea noastră și am fost mutați în cer; apoi am văzut și auzit lucruri inexprimabile, pe care ni s-a interzis să le vorbim oamenilor din zilele noastre; nici nu ni s-a dat puterea de a descrie acelei generații lucrurile pe care le-am văzut și auzit; și dacă am fost în trup sau în afara trupului nu putem spune; căci nu știm ce, de fapt, ni s-a întâmplat, decât că am fost transfigurați, ca și cum am fi fost schimbați, în acel moment, din acest trup de carne într-o stare nemuritoare, ca să putem privi lucrurile lui Dumnezeu.

 

 

 

8 Și iată, când ne-am întors, ne-am reluat slujirea pe pământ; totuși, nu le dezvăluim oamenilor lucrurile pe care le-am văzut și auzit în trup; din pricina poruncii care ni s-a dat în ceruri, dar ni s-a poruncit să facem această mărturie1 - că am ieșit pe fața pământului și am slujit între tot poporul, luând la biserică pe toți cei care au crezut în propovăduirea noastră; botezând oameni care au crezut cuvintele noastre și toți cei botezați au primit Duhul Sfânt în confirmarea slujirii noastre.

(1) 3 Nefi 28:18

 

 

 

9 Și iată, noi vom fi printre neamuri și neamurile nu ne vor cunoaște. Și noi vom fi printre evrei și evreii nu ne vor cunoaște. Și se va întâmpla, când Domnul va judeca potrivit în înțelepciunea Sa, noi trei vom sluji printre toate semințiile împrăștiate ale lui Israel, pentru a aduna rămășița casei lui Iacov din toate neamurile, semințiile și limbile; iar printre ele vom aduce multe suflete la Isus, pentru ca dorința Lui să fie satisfăcută și, de asemenea, în virtutea puterii convingătoare a lui Dumnezeu care este cu noi.

 

 

 

10 Da, chiar și între neamuri; și iată, o lucrare mare și minunată va fi împlinită printre ei înainte de ziua judecății; și atunci toate scripturile care relatează lucrările minunate ale
lui Dumnezeu, conform cuvintelor lui Hristos, vor fi descoperite copiilor oamenilor când Isus va veni în mijlocul poporului Său la plinătatea timpului.

(1) 3 Nefi 28:33

 

 

 

11 Și vai de cei care nu ascultă de cuvintele lui Isus și de cei pe care El a ales să-i trimită înainte de venirea Sa, căci cei care nu primesc cuvintele din cărțile celor pe care El le va trimite neamurilor în zilele din urmă, nu vor primi L; și, ca urmare, ei nu vor obține niciodată pentru ei înșiși cuvintele cărții pe care Isus le va dezvălui în partea finală a plinătății timpurilor. Pentru că Isus nu le va primi nici în ceasul din urmă.

(1) 3 Nefi 28:3